Am promis că revin cu detalii despre hrănirea albinelor. Pe modelul așa fac eu
Discutăm acum despre hrănirile de iarnă/primăvară
În sezonul de iarnă avem două tipuri de hrăniri
· Hrănirea de necesitate
· Hrănirea de stimulare
Cea mai mare necunoscută pentru apicultorii la început de drum este răspunsul la întrebarea Trebuie să hrănesc suplimentar albinele, am hrană suficientă?
Urmată desigur de următoarea: Când este cel mai bine să încep stimularea de primăvară?
Hai să încercăm să le luăm pe rând.
Hrănirea de necesitate este acel tip de hrănire pe care îl faci atunci când albinele tale nu mai au hrană suficientă să treacă peste sezonul rece.
Chiar dacă, de multe ori, este doar teama apicultorului care nu poate estima corect resursele de hrană necesare situația poate fi reală.
În acest caz, decât să rămână albinele fără hrană este mai bine să te asiguri.
Și să faci hrănirea.
De regulă, albinele vor lua oricum această hrană doar dacă vor avea nevoie de ea. Nu mai are sens să discutăm mai mult, dacă nu eșți sigur că ai suficientă miere în stup, hrănește-le cât mai repede și în orice condiții.
Ținând cont de mai multe aspecte, poți să faci aceste hrăniri cu miere cristalizată sau cu turtă pe baza de zahăr.
Mierea presupun că nu ai disponibilă, căci altfel ar fi fost în stup.
Dar te poți afla in situația să fi extras în toamnă mai mult decât a fost cazul și să o ai disponibilă.
În cazul asta, da-le miere.
Atenție, orice produs îl introduci în stupi trebuie să provină exclusiv din stupii tăi, de pe aceeași vatră.
Altfel nu-ți asuma riscul și dă-le hrană artificială.
Apoi vine următoare întrebare:
Când este cel mai bine să încep stimularea de primăvară?
Aici putem discuta despre hrănirea de stimulare a pontei.
Această hrănire trebuie făcută în concordanță cu ceea ce ne dorim de la familia de albine. În linii mari putem să ne dorim o producție mai mare – stimulare cu hrană artificială sau ne putem dori produse 100% naturale – stimulare cu miere
Ne mai putem dori stimularea cât mai puternică a familiei – stimulare timpurie sau stimularea în vederea asigurării unei dezvoltări optime pentru un anumit cules, mai târziu – stimulare corelată cu dezvoltarea naturii
Dacă primul tău cules este la răpiță de exemplu, sau la pomii fructiferi(?) atunci îți vei dori să dezvolți albinele cât mai devreme. Și vei începe stimularea albinelor cât mai curând, astfel încât să ai o dezvoltare, la capacitatea maxim posibilă, pentru aceste culesuri.
Apelezi așadar la o stimulare timpurie.
Dar mulți apicultori nu fac miere de răpită, unii chiar evita această cultură. Din mai multe motive, pe care nu le discutăm acum.
Mai poți apela la o stimulare timpurie în cazul în care, în strategia ta de dezvoltare, ai în plan să multiplici familiile de albine prin roire, caz în care de asemenea ai nevoie de familii puternice cât mai devreme pentru a da timp roilor să se dezvolte cât mai bine până în toamna.
Pe de altă parte, dacă primul cules vizat este cel de la salcâm, interesul tău nu este doar să le dezvolți cât mai mult ci, de multe ori și să le ții în frâu în privința roirii.
În acest caz fie nu stimulezi deloc familiile tale, fie faci o stimulare corelată cu dezvoltarea naturii.
Desigur că ideală ar fi varianta în care nu faci stimulare – scutești timp și bani, însă nu întotdeauna zona în care ai stupina poate asigura culesuri de primăvară care să permită dezvoltarea optimă a familiilor și atunci apelezi, desigur, la stimulare.
Stimulare energetică sau stimulare proteică
În funcție de conținutul și scopul stimulării mai putem discuta despre stimularea energetică(miere sau înlocuitori) sau stimularea proteică(polen sau înlocuitori).
Stimularea energetică este prima la care apelăm, de multe ori încă de la începutul anului apoi urmează stimularea proteică.
Hrănirea proteică trebuie să fie însoțită tot timpul de o hrănire energetică, solidă sau sirop.
Dacă în privința stimulării energetice riscurile sunt oarecum mai mici, albinele iau în general această hrană când au nevoie, cu stimularea proteică este recomandat să fim foarte atenți.
O stimulare proteică prea timpurie, poate crea dezechilibre în familia de albine. Cel mai întâlnit fenomen este acela că matcă începe ponta mult mai devreme. Unele familii nu sunt foarte puternice sau nu sunt foarte bine organizate/strânse și nu acoperă foarte bine cuibul.
La apariția unor valuri prelungite de frig, fie puietul este canibalizat, fie poate duce chiar la moartea familiilor de albine.
Sunt cazuri în care albinele mor, dacă protejarea zonei de puiet – asta va fi întotdeauna prioritatea lor, le lasă fără acces la hrană din stup.
Este extrem de important de asemenea, că hrănirile proteice să se facă doar după ce albinele au efectuat zboruri de curățire, pentru a evita defecarea în cuib în cazul în care au intestinele încărcate pentru prea multă vreme.
Ca o prima concluzie, ține minte: O familie dezvoltată fără stimulare este mult mai bună decât una stimulată prea devreme și pe care la salcâm o găseșți în pom. Adică intrată în frigurile roitului.
Acum să îți spun cum procedez eu:
Eu, am stupina în sud-sud vestul județului Dâmbovița. Trebuie să ții cont tot timpul că locul în care ai stupina schimbă foarte mult datele problemei.
Pentru zona mea, de regulă albinele aduc polen din natură după jumătatea lunii februarie. Sunt câteva zile, poate o săptămâna în care albinele bagă puțin polen după care apare o pauză(se strică vremea) și reapare după începutul lui martie.
Știind acest lucru, în condițiile în care nu vizez alt cules până la salcâm, schemă mea de stimulare este următoarea:
Fac hrăniri doar cu miere și polen din stupina proprie. Folosesc pungi pentru congelare pe care le aplic direct pe rame.
· La 15 ianuarie pun prima pungă cu miere polifloră cristalizată
· La 31 ianuarie pun o a două pungă cu miere polifloră cristalizată – dacă a fost consumată prima. De regulă nu.
· La 15 februarie pun o pungă cu miere polifloră cristalizată împreună cu o pungă cu miere și polen
· La 15 martie încep stimulare cu polen în exterior, în paralel cu completarea din interior corelat cu consumul și continui așa până când albinele nu mai consumă.
· La final elimin resturile de polen care pot rămâne neconsumate.
· De când se încălzește vremea și albinele circulă în stup fără riscuri, continui hrănirea cu miere după diafragmă, din rame păstrate la magazie peste iarnă.
Cam așa procedez eu cu stimulările de primăvară, bineînțeles datele de mai sus sunt aproximative, în concordanță cu evoluția vremii.
Repet recomandarea să ții cont de zona în care ții stupii și de obiectivul pe care ți-l fixezi când apelezi la stimulare!
Să ai spor în tot ceea ce întreprinzi!
